Fiecare iubitor de cognac are stilul propriu de a savura băutura preferată și de a-i analiza fiecare detaliu de aromă.

Pentru început, ne dorim să analizăm culorile bogate ale unui cognac. Pentru aceasta avem nevoie de un pahar cu picior, cu margine îngustă și cupă largă, pentru a-i păstra aromele și a le elibera pe măsură ce degustăm.

Rotiți ușor paharul și veți observa nuanța, claritatea, văscozitatea și „lacrimile” cognac-ului. Da, lacrimi, ați citit bine: acest procedeu se numește „a face cognac-ul să plangă”, iar prin „plânsul” său își va dezvălui spiritul: clar și cristalin sau întunecat și ușor tulbure.

Înclinați paharul și vă va fi dezvăluită vâscozitatea cognac-ului, care poate fi uneori apoasă, siropoasă sau uleioasă. Priviți cu atenție și veți observa nuanța sa, variind de la alb pal, la chihlimbar închis, mărturie a îmbătrânirii sale, a originilor sale, a personalității sale unice, a stejarului din care a fost făcut butoiul în care s-a odihnit.

Urmează momentul în care veți simți mirosul cognac-ului: rotind ușor paharul, permiteți ca aerul să pătrundă și să dezvăluie note florale sau fructate, precum: floare de viță de vie, tei, ramură uscată, struguri presați sau chiar vanilie.

Și punctul cel mai important: atunci când cognac-ul intră în contact cu papilele noastre gustative, aromele trec de la vârful limbii până în spatele ei, detectând în treacăt dulceața, săratul și amarul acestui spirit de eleganță unică și bogăție aromatică.

De asemenea, cognac-ul poate fi savurat și la masă. În combinație cu alte alimente, veți experimenta noi texturi, mirosuri și arome. Pentru a le descoperi puteți trebuie să respectați regula:  picătură de cognac în gură, o mușcătură din felul de mâncare și o picătura de cognac pentru a termina.

Am fi onorați să deguști cognac-ul Noblet și să ne povestești cum a decurs „întâlnirea”.